Astept in tacerea noptii ca bratele tale sa le simt. Astept ca mana ta sa-mi mangaie usor parul pe fruntea mea incretita de ganduri.Astept ca timpul sa se scurga si pe tine sa mi te-aduca. Visez si-mi transpun gandurile astfel incat ele sa-ti vorbeasca. Ma plimb stingher prin timp si-ti zambesc dintr-o poza parand ca-i reala. Si sufletul imi canta ,parca marea freamata dorul spargand valurile de mal...acolo unde vom fi noi si valuri ne vor imbratisa bland iar luna ne zambeste. Acum este liniste,doar eu stau si privesc cerul instelat. Cate un murmur in odaie mai patrunde din cerul precum cerneala.Sufletul meu te striga...
