Privirea mi-e fixa...iar obiectul vizat nu
este altul decat...un simplu ceas.Bratara lui,din cateva zale,prinse una
de cealalta nu-mi pare altceva decat o insiruire de zile,iar de ele ne
legam noi...printr-o simpla si grea asteptare.Orele desenate in
interiorul sau ne numara zilele...iar secundele zboara efectiv...
Azi nu m-am simtit decat un simplu prizonier ingradit printre niste gratii de fier ale
unei simple colivii ce ma tine captiva intre gratii,iar eu nu sunt
altceva decat simpla pasare a cerului...cand portita va fi larg
deschisa,am sa zbor...si zborul va fi lung si anevoios,cu aripile
intinse catre cer voi zbura,iar prin aripile de matase vantul ma va
mangaia...si-n sunete de vioara ma voi inalta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu