Nu stiu daca exista om care sa nu-si fi pus macar odata intrebarea "ce este timpul?". Definitii si teorii exista dar mintea nu le mai poate percepe. Se spune ca era odata de mult intr-o vreme indepartata cand lumea era mai retrasa de relele de pe pamant o manastire cu calugari ce-l slujeau cu credinta pe Dumnezeu si propavaduiau cuvantul Lui si spuneau oamenilor ca nimeni nu va sti cand va sosi ceasul! In acea manastire,pe peretele de la rasarit exista agatat de perete un ceas, iar acel ceas avand o pendula ce se legana in stanga si-n dreapta, facand ca minutele,orele si secundele sa se scurga. Stand la masa cu totii se aude din nou acea bataie a gongului anuntand ca inca o ora din viata lor s-a scurs...Parintele cel mai batran dintre ei la auzul gongului acesta isi face Sfanta Cruce. Uimit,un ucenic al parintelui i se adreseaza spunand:"Parinte,dar de ce te inchini la fiecare bataie a gongului acestui ceas parca ar fi clopotele Sfintei Biserici?". Iar parintele cu un zambet intelept pe chip ii raspunse:
-"Vezi tu,in noi exista pentru fiecare o clepsidra ce-ti masoara clipele pe care le mai ai de trait,insa nimeni nu stie cand se va termina de scurs acel nisip,iar la fiecare gong al ceasului sunt cu un pas mai aproape de Sfanta si dreapta Judecata.
Iata dragilor,cat de aproape sau cat de departe ne aflam la fiecare ora care trece ,la fiecare gong al ceasului care anunta judecata noastra. Nimeni nu stie insa cand si unde se va sfarsi acel nisip al clepsidrei sufletului care curge neincetat pana cand brusc acesta se termina de scurs,iar ochii nostrii se vor inchide,sufletul nostru va merge in fata lui Dumnezeu,unde vom fi asteptati,stand in genunchi,unde El va fi impreuna cu cei drepti,iar la sfarsit faptele vor fi insemnate in carta Sa,unde se va trage linie si soarta va fi decisiva!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu