Timp launtric,dor amar e soapta noptii,e vocea de dincolo de
intuneric. Rasunator la fel ca si glasul
lupului in varf de munte,printre crestele ce strapung norii cu-ale sale inaltimi. Strigatul lui zdrobeste
in mii de cioburi surda tacere,pe sira facandu-te sa simti fiorii reci ce-ti strapung inima cu stropi de gheata ascutiti.
Printre fereastra intre-deschisa auzi glasul noptii ragusit. Crezi in iluzii desarte,dar defapt te izbeste
crunta realitate.Pare zgomotul ce-nghite a mea tacere in mijlocul noptii parand ca imaginatia-mi capata
contur. In minte-mi am caii mei cu aripi ce ma poarta-n inaltimi,dar sunt caii fara aripi batand cu-ale lor
copite un asfalt ce-mi e strain. Parca vine chiar din munte,pe-o poteca-i vad venind,dar clipesc acum si-mi pare ca-i doar simpla poza afisata pe retina ochilor mei...
Tot in juru-mi prinde viata,dar pare-a fi doar povestea glasului meu tacut,ce-mi scrie firul povestii
scrisa-n vremurile de demult...
lupului in varf de munte,printre crestele ce strapung norii cu-ale sale inaltimi. Strigatul lui zdrobeste
in mii de cioburi surda tacere,pe sira facandu-te sa simti fiorii reci ce-ti strapung inima cu stropi de gheata ascutiti.
Printre fereastra intre-deschisa auzi glasul noptii ragusit. Crezi in iluzii desarte,dar defapt te izbeste
crunta realitate.Pare zgomotul ce-nghite a mea tacere in mijlocul noptii parand ca imaginatia-mi capata
contur. In minte-mi am caii mei cu aripi ce ma poarta-n inaltimi,dar sunt caii fara aripi batand cu-ale lor
copite un asfalt ce-mi e strain. Parca vine chiar din munte,pe-o poteca-i vad venind,dar clipesc acum si-mi pare ca-i doar simpla poza afisata pe retina ochilor mei...
Tot in juru-mi prinde viata,dar pare-a fi doar povestea glasului meu tacut,ce-mi scrie firul povestii
scrisa-n vremurile de demult...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu