Sunt doar suflet calator purtat pe meleaguri dulci ale scumpului nostru pamant. Sunt un hoinar prin anotimpuri,un glas din trecut ratacit intr-o lume pura,o realitate din care cu totii facem parte. Ma pierdusem undeva intre apus si rasarit,dar m-am agatat de tine,speranta mea! Inca ratacesc pe carari muscelene,singuratic ma reintorc in timp sa trezesc la realitate pure amintiri. Omule deschide ochii si nu te lasa captiv de crunta realitate si priveste in sufletul pur al unui copil...iti mai amintesti? asa erai si tu,dar te-ai pierdut pe drum orbit de rautate si-ai uitat sa-ti arunci privirea spre cer...ai uitat sa te rogi...Nu-i timpul pierdut,te ajut sa te intorci din drumul tau. Asta-i ordinea fireasca...trezeste-te si lasa bunatatea sa vorbeasca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu