Prizonier intre amintiri

Cat mister poate ascunde un taram imaginar?Cat de frumos poate fi atunci cand mintea insuti te face sa crezi in sentimente fara rost?Uneori parca n-ai scapare si esti incoltit.Cu fiecare zi ce trecea ma vedeam fara niciun rost!Eram cuprinsa intre ziduri mari si nu puteam scapa! As fi vrut sa pot evada,sa fug departe undeva sa uit de tot ce a fost urat candva. Sufletul imi era captura timpului,prizonier intre trecut si viitor.Recunosc imi era atat de greu...dar ce puteam face decat sa astept...sa tot astept!